Timp de citire: 3 minute

 

Deschide încet ochii. Amorţită de somn, adulmecă miros de rufe încă umede şi de singurătate. Pipăie cu mâna după telefonul mobil, un gest reflex pe care îl face de ani buni: 13 minute trecute peste 7. Capotul în care a adormit îi stă puţin căzut pe umărul stâng în timp ce, sprijinită de un cot, priveşte cu atenţie un colţ de perete. Da, pare a fi o pânză de paianjen acolo sus. Este duminică şi este dimineaţă şi pare că şi colţul de perete şi începutul de zi de duminică sunt de mult timp acolo. Aliodora nu ştie ce să aleagă între a mai rămâne în pat sau a-şi începe ziua. Îşi ia jurnalul şi începe să scrie:

“Duminică, ora 08:40 AM. Mă simt goală pe dinăuntru. Am 41 de ani şi sunt singură, pentru prima dată în viaţa mea, singură de mai bine de 7 luni, 2 săpămâni şi 3 zile. Dacă aş da un nume singurătăţii, aş numi-o Jena. Pentru că deja o simt ca pe o jenă existenţială. Mă uit la femeile din jurul meu care au pe cineva alături şi ştiu ca nu au nimic mai presus. Sunt poate mai uşor de condus şi de manipulat, mult mai uşor decât sunt eu. Apoi, eu spun lucrurilor pe nume, ele http://alinabuzatu.ro/wp-admin/post.php?post=1229&action=edit&message=1nu. Eu sunt nestatornică în trăiri şi sentimente şi am nevoie de cineva care să-mi amintească măcar o dată pe săptămână de primele începuturi, ele îşi alimentează dragul de el prin ciorbe cu borş şi pătrunjel şi pozele de la nuntă. Sunt frumoasă şi nu o dată am văzut bărbaţi întorcând capul după mine. Şi atunci de ce 7 luni, 2 săptămâni şi 3 zile de singurătate? Şi până când?”

Îşi aruncă în silă jurnalul sub pat şi îşi trage perna peste cap ca să se poată feri de soare. Murmură printre dinţi: viaţă de rahat cu piper presărat pe deasupra. În gură simte gustul amar ţigărilor fumate aseară.  Să mai aştepte, îşi spune, ironic. Nu e ca şi cum un prinţ ce îmi aduce micul dejun la pat de abia asteaptă să mă sărute. Închide ochii şi hotărăşte astfel că începutul de zi poate fi peste alte câteva ore.

***

Buna dimineata! Cu piper sau scorţişoară?

Buna dimineata!

 

 

 

 

 

 

 

Într-un alt colţ de lume, la aceeaşi ora din zi, Marta deschide şi ea somnoroasă ochii. Se rostogoleşte pe cealaltă parte de pat dinspre fereastră pentru a vedea cum este vremea afară. O întâmpină o rază de soare pe care o salută veselă. Îşi râde sieşi pentru bucuria de a începe o nouă zi. Se întinde ca o pisică şi se aruncă în joacă înapoi pe pernă, lăsându-şi obrazul drept dezmierdat de soare până când simte că faţa îi arde.

Ce sa facă mai întâi: ceaiul ei preferat cu nucă şi scorţişoară sau poate să mai lenevească puţin în pat citind “Vânătorii de zmee”. Sau poate să iasă afară şi să salute soarele? Alege ceaiul mai întâi. Cât timp apa fierbe face nişte exerciţii de relaxare şi de întindere. Dă un tur pe la plante şi constată că Rozica, muşcata cea batrână mai face un rând de flori chiar în zilele ce vin. Îşi apropie fruntea de frunzele ei şi o dezmiardă drăgăstos.

Dă apoi drumul la radio şi începe să ţopăie prin casă. Apoi îşi aminteşte că în frigider o aşteaptă două bucăţi de placintă cu mere şi se aruncă lacomă şi pofticioasă asupra lor. Ce bine că sunt singură! Nu trebuie să o împart cu nimeni. În timp ce înfulecă şi soarbe câte puţin din ceai, îşi zice: viaţă de zahăr ars cu scoţişoară presărată pe deasupra. Deschide mâinile larg spre fereastră şi adulmecă până în adâncul pieptului mirosul de început de zi. Strigă apoi tare: viaţa este frumoasăăăăă!

Dar tu? Ce alegi dimineaţa? Piper sau scorţişoara?

***

Ţi-a fost util acest post? Atunci dă-l te rog mai departe ca să poate fi de folos şi altor oameni. Mulţumesc!

Iar dacă doreşti în plus să programezi o sesiune de coaching pentru a-ţi începe dimineţile în mai multă armonie de sine, te invit să mă contactezi la 0722.646.190 sau sa scrii un mail la contact@alinabuzatu.ro.

(sursă poză)