blog
CU IDEI DE MAI BINE PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI
fericire
iubire de sine

(articol publicat în septembrie 2015 pentru SmartWoman) Și dacă am văzut eu că oamenii se bucură la cele scrise de mine despre iubirea de sine, am zis că nu ar fi rău deloc să detaliez subiectul într-un post, mai ales că uite, a trecut o lună de la ultimul și deja mă luase dorul să aștern din nou gânduri și trăiri pe hârtie. Zis și facut. M-am sucit și m-am

Citește mai departe

Cum arată o femeie fericita?

Timp de citire: 4 – 5 minute   Întâmplarea a făcut să fim colege de muncă pentru scurt timp şi ca doar ea să fie singura persoana din firmă cu care am ţinut constant legătura de-a lungul anilor. Când am cunoscut-o prima dată aveam 27 de ani, ea cu 7-8 mai mult. Poate şi datorită acestui lucru, nu mi-am propus şi nici nu m-am gândit vreodată că încet, încet îmi va deveni

Citește mai departe

Timp de citire 5-6 minute Stă într-o cafenea singură, cu o ceașca de cafea goală în față. Încet, cu degetele lungi și frumoase, care se termină cu oja stridentă și sărită, bate un ritm numai de ea știut. De cealaltă mână își rezemă capul puțin alungit, cu un zâmbet de femeie copil-înțeleaptă. Jucăuș, oftează adânc, adânc, până la subsolul cafenelei și înapoi și își alungă apoi voit stolul de gânduri.

Citește mai departe

Povestea dovlecilor și a atelierului de reparat inimi

Fata se aplecă încetișor deasupra grămezii de dovleci. Puse mâinile pe coaja lor și încearcă să-i cuprindă cu totul. Își spuse că sunt tare frumoși, chiar așa diformi cum sunt. Se decisese repede. Vrea să ia doi, și copți să fie! Țăranul se apleacă deasupra grămezii și trecu cu mâna dovleac peste dovleac. Îi bate pe fiecare încetișor peste cap. Sec! Sec! Plin! Sec! Sec! Sec! Plin!, se aude răspunsul din

Citește mai departe

Cea mai veche amintire cu ea este una în care mergeam telighidate de la baie la bucătărie și înapoi. Eram foarte, foarte ocupate. Reușisem cumva să ne urcăm pe butelia din bucătărie, până la robinetul de apa rece, însa (din fericire pentru noi), nu ne-a mai ieșit procesul invers. Nu a trecut mult până când apa se revărsa nestingherită din chiuvetă, apoi pe dulap, pe mochetă și firicelul la început subțire,

Citește mai departe

Când eram mică, mă uitam cu sora mea geamănă la diafilme. Iubeam momentele în care reușeam să agățăm un cearceaf pe perete iar una dintre noi învârtea de manivela micului aparat de plastic din care, cadru cu cadru, se dezvăluia o întreagă poveste. Țin minte că se încălzea destul de repede și cum, prin lentila groasă ieșeau la lumină personaje, călătorii și culori și lumi. După mulți ani, când am găsit

Citește mai departe

}