Timp de citire: 4 – 5 minute

 

Întâmplarea a făcut să fim colege de muncă pentru scurt timp şi ca doar ea să fie singura persoana din firmă cu care am ţinut constant legătura de-a lungul anilor. Când am cunoscut-o prima dată aveam 27 de ani, ea cu 7-8 mai mult. Poate şi datorită acestui lucru, nu mi-am propus şi nici nu m-am gândit vreodată că încet, încet îmi va deveni una dintre cele mai apropiate prietene, un om cu care să am o relaţie încă vie, încă dornică de expansiune, deşi fiecare şi-a urmat parcursul ei, cu provocări de care viaţa nu ne-a lipsit. Eu am plecat din firmă pentru a mă dedica freelancing-ului, însă asta este deja altă poveste. Până să plec mi-a spus că sunt ultimul ei prieten nou, alegere conştientă deoarece timpul limitat şi numărul impresionant de prieteni pe care îi avea deja, o făceau să fie atentă la ce relaţii noi dezvoltă şi cât de mult se implică.

Am traversat azi strada în fugă, bucuroasă să o revăd preţ de câteva minute, cu zâmbetul pe faţă pentru că ştiam că se va întoarce acasă şi va găsi vasele frumos spălate şi patul făcut, felul meu de a spune mulţumesc pentru cina pe care a ales să o pregătească în cinstea primei noastre revederi din acest an.

Râdea toată când m-a văzut, de parcă momentul acela prezent era tot ce conta. Doamne, îmi spuneam în timp ce urcam scările înapoi la birou, femeia asta emană fericire, poftă de viaţă, energie şi bucurie prin fiecare por. Relaxată la ideea de a-şi aloca restul serii pentru ea, pendula între ideea de a merge la un film cu o altă prietenă sau de a lenevi în pat citind o carte bună.

Având în minte zâmbetul ei plin de o energie metalică, mă gândeam cum poate fi aşa de fericită, liniştită, împăcată cu ea? Care este secretul ei? Care este izvorul ei de bună-dispoziţie? Cum de a ajuns să-i fie prilej de bucurie lucuri aşa de simple, aşa de mici?

Înapoi în drumul spre casă, m-am tot gândit la toate aceste întrebări, încercând să pun cap la cap tot ceea ce ştiu despre ea în aceşti aproape cinci ani de când o cunosc. Iată răspunsurile mele pe care sunt bucuroasă să ţi le spun şi tie:

1. Îşi respectă timpul liber

În care face ce vrea şi ce îi face plăcere. Fără presiune, îşi dă voie să exploreze, să înveţe lucruri noi, să lenevească, să se vadă cu prieteni dragi. Timp liber nu înseamnă neparat ceva de făcut. Pentru ea, timpul liber este chiar liber, fără restricţii şi obligaţii. Şi mai ales, fără trebuie.

2. Face sport

Toate întâlnirile noastre din timpul săptămânii au fost stabilite mereu în funcţie de cele două zile deja programate pentru sală. Mersul la sală este pentru ea o religie.  De unde motivaţia din spatele disciplinei? Simplu. A constatat că după vârsta de 30 de ani metabolismul ei a început să funcţioneze mai încet. A acceptat ca micile inevitabile excese de peste săptămână pot fi perfect împăcate cu mersul la sală de două ori pe săptămână. Zis şi făcut. De peste 7 ani, cu o consecvenţă de fier.

3. Are foarte mulţi prieteni buni şi vechi

Nimic complicat aici. Pur şi simplu găseşte timp să se vadă cu oameni importanţi pentru ea, iar asta o face inevitabil fericită.

4. Este un om generos

Am simţit nu o dată că am o uşă deschisă, că este acolo, că îi pasă, că se implică, că invită oamenii să se bucure alături de ea. Din când în când, oferă lucruri care pot schimba cu totul lumea altora. A înţeles cât de orbi putem fi în lumea noastră, străini de imensele diferenţe pe care le-ar aduce în lumea altora, acele lucruri de care ne putem dispensa fără măcar să băgăm de seamă.

5. Nu se ia foarte în serios

Pentru că a te bucura de viaţă este filosofia ei de viaţă, restul lucrurilor care nu sunt mereu aliniate la muchie, chiar nu contează. Exact, nu contează. Nu am simţit să desconsidere niciuna dintre valorile ei şi dacă anumite situaţii de viaţa nu sunt aşa cum îşi doreşte, a învăţat să ia maximul din ele şi să întoarcă situaţia în favoarea ei. O adevărată artă. Profesional este un om de succes, cel puţin după standardele multora, şi totuşi nu pierde nopţile la muncă iar finalul de program este depăşit doar atunci când situaţiile speciale o cer.

6. Are o relatie de cuplu frumoasă, pe care o consideră o prioritate

Alături de soţul ei, sunt dintre acei oameni care emană un fel de energie electrică în doi, un ceva care te face să te simţi bine acasă în preajma lor. Au o simetrie în comunicare, cresc împreună, construiesc proiecte frumoase împreună, şi cel mai important se respectă.

7. Casa ei este un loc fantastic de relaxare, joc de culori şi bun simt estetic

Cum arată o femeie fericita?

Cum arată o femeie fericita?

Casele în care locuim sunt cumva o prelungire a noastră. Însufleţite sau nu de spiritul nostru, ne oglindesc cine suntem, ce simţim şi ce facem. Casa ei este un mix foarte echilibrat dintre practic şi relaxare. O plăcere de fiecare dată când o vizitez. Pune preţ pe lucruri mici: flori, un tablou cu fluturi care se potriveşte cu ghivecele cu desele de fluturi şi cu şerveţele cu imprimeuri de fluturi. Este unul dintre puţinii oameni care îşi mai printează poze dragi şi le aşează frumos, în albume pe care este oricând dispusă să le deschidă şi să îţi povestească emoţii, cine apare în poză şi de ce, trăiri, bucurii, cum era viaţa ei de atunci.

Cum arată deci o femeie o femeie fericită?

Arată bine. Îşi respectă şi îşi onorează viaţa. Emană energie şi stare de bine. Trăieşte simplu. Se implică şi contribuie când poate, cu ce poate. Pune preţ pe lucrurile mici. Are grijă de ea. Râde mult şi zâmbeşte solar. Are mulţi prieteni buni. Iubeşte cu adevărat şi îi pasă. Este sensibilă.

Clar lucru. O femeie fericită este unul dintre cele mai frumoase lucruri de pe Pământ!

Plăcinţica mea dragă, mulţumesc, muţumesc, mulţumesc! Pentru atenţia ta şi drăgălăşenia ta şi mai ales pentru că mă înveţi prin propria-ţi fericire să iubesc zi de zi viaţa!

(Sursă poză).